VIAȚA VĂZUTĂ PRIN PARBRIZ: Starea de NORMALITATE

„Normalitatea este doar o chestiune de consens.” – Paulo Coelho

Aflat în capul listei zonelor afectate de criza atipică generată de COVID-19, transportul rutier de marfă a fost vital pentru societate, prin menținerea lanțurilor de aprovizionare și furnizarea de bunuri esențiale pentru populația din Europa. Cu ce costuri… rămâne să apreciem după o perioadă de timp. Șoferii sunt, fără îndoială, printre cei care au avut cel mai mult de suferit. Pentru ei, revenirea la normalitate nu va fi ușoară.

Întrebarea pe care ne-o punem mai toți, în ultimul timp, este: când vom reveni la normalitate? În cele ce urmează voi aborda revenirea la normalitate a capacitaților psiho-comportamentale de readaptare la o viață normală, din punct de vedere profesional, social și familial.

O estimare privind revenirea la normalitate, din punct de vedere al capacitaților psiho-comportamentale, este greu de avansat, dar se pot analiza, pe baza datelor existente, perspectivele în acest domeniu. Șoferii au fost afectați în mod direct de restricțiile impuse, de schimbarea bruscă a modului de desfășurare a activității și a stilului de viață.

Impact în 3 etape

Pentru șoferii de transport internațional de marfă (dar, în egală măsură, și pentru cei de la transportul intern sau de distribuție), impactul psihologic rezultat în urma pandemiei de COVID-19 a presupus trei etape. Prima a fost perioada de reacție sau de răspuns, în care șoferii au căutat să înțeleagă implicațiile restricțiilor și să limiteze efectele psihice imediate. A urmat perioada de acceptare a restricțiilor, perioadă care, în funcție de personalitatea fiecăruia, raportată la condițiile și situațiile concrete, a dus la adaptare sau la inadaptare psiho-comportamentală. În etapa a treia, o dată cu măsurile de relaxare, apare și tendința de redresare sau de realiniere la vechile comportamente, ceea ce putem numi, cu un singur termen, revenirea la normalitate.

Pentru conducătorii auto, revenirea la normalitate presupune readaptarea în plan profesional, social și familial.

Deși pandemia a dus la multe restricții impuse de siguranța sănătății populației, în industria transporturilor, pentru a păstra aprovizionarea magazinelor și populației cu cele necesare, Comisia Europeană a relaxat unele regulamente din domeniu, iar șoferii au avut dreptul să conducă, fără odihnă, cu până la 15% mai mult decât înainte. De asemenea, oficialii europeni le-au asigurat șoferilor coridoare de trecere prin statele membre. Nu în ultimul rând, valabilitatea documentelor conducătorilor auto care expirau a fost prelungită pe perioada pandemiei.

Din punct de vedere mental, aceste „înlesniri” au fost percepute de unii șoferi ca o formă de abdicare de la reguli și regulamente, ca un mesaj că atât poliția, cât și autoritățile de control vor „închide ochii” la toate neregulile săvârșite. O dată cu relaxarea restricțiilor anti-COVID-19, atât autoritățile europene, cât și cele naționale au anunțat revenirea la regulamente.

Cristian Sandu

Din punct de vedere psihic, mai ales comportamental, șoferii vor trebui să conștientizeze faptul că legislația specifică transporturilor rutiere trebuie din nou respectată.

Pentru unii nu va fi ușor, alții vor găsi în pandemie motive de scuză, atunci când nu o vor respecta. Pentru a evita neplăcerile, transportatorii trebuie să insiste cu informarea șoferilor privind revenirea la vechile regulamente.

Din punct de vedere social…

… șoferii s-au confruntat, în timpul pandemiei, cu probleme extrem de dificile. Lipsiți, de multe ori, de informații, expuși îmbolnăvirii, găsind tot mai greu toalete cu dușuri sau locuri de unde să-și cumpere de mâncare, confruntați cu probleme mari în punctele de trecere a frontierelor, amenințați, uneori, în țară cu izolarea timp de 14 zile, conducătorii auto nu au fost pregătiți pentru aceste situații. La toate acestea s-a adăugat și teama că, din cauza crizei economice, vor rămâne și fără loc de muncă.

Declarația unui șofer de TIR: „Perioada pandemiei nu știu cum a fost pentru alții, dar pentru noi a fost rău, rău spre foarte rău. O grămadă de spații de servicii închise. Nu am avut acces la dușuri. Unele magazine erau goale, nu găseai nimic de cumpărat.”

În plan psihic, revenirea la normalitatea socială nu va fi ușoară, mai ales că este vorba de o normalitate care se pare că nu va mai fi ca înainte.

Spectrul coronavirusului s-ar putea să ne urmărească încă mult timp. O problemă aparte o constituie distanțarea socială. Obișnuiți să socializeze pe site-urile dedicate lor, dar și în parcări, șoferii s-au văzut nevoiți, în timpul pandemiei, să respecte distanțarea socială (și probabil vor mai fi nevoiți, încă un timp, să o respecte).

Nu este vorba doar de acea distanță de 1,5-2 metri între persoane, este vorba de ceea ce putem numi distanțare comunicațională.

Pentru a-i proteja, firmele de transport și logistică le-au recomandat șoferilor să nu mai participe la alte operațiuni în afara condusului și să stea cât mai mult izolați în cabine. De asemenea, în cea mai mare parte, beneficiarii le-au interzis șoferilor să coboare din cabină în timpul descărcării mărfurilor.

Va trece încă mult timp până când șoferii vor uita de teama de a nu se infecta în parcări și va mai dura până când suspiciunile privind starea de sănătate a celor cu care intră în contact vor dispărea.

Pentru a ameliora consecințele în plan psihologic, transportatorii trebuie să arate implicare și grijă față de șoferi, trebuie să-i ajute să depășească o posibilă stare de spirit negativă, care îi poate demotiva. La rândul lor, șoferii trebuie să gândească pozitiv, trebuie să-și canalizeze interesul spre activități plăcute, să lase în urmă vremurile atât de dificile din timpul pandemiei.

Grija pentru familie

O problemă extrem de delicată cu care s-au confruntat, în perioada pandemiei, șoferii de cursă lungă, problemă care le-a provocat frustrare, a fost reprezentată de familie. Unii șoferii au fost marcați de emoții mixte, cum ar fi frica și grija față de sănătatea familiei, nesiguranța legată de propria sănătate (nu știau dacă au fost infectați, dacă răspândesc boala la familie, la copii sau părinți). Pentru aceștia, anxietatea a devenit legitimă – mai ales dacă aveau părinți și bunici în vârstă. Nu în ultimul rând, au fost și șoferi marcați de faptul că familia i-a respins, de teama infectării. Probleme generatoare de stres, dar probleme care, o dată cu dispariția cauzelor, s-au atenuat, au dispărut.

Suntem optimiști și credem că, încet, se va reveni la normalitate, dar suntem și realiști, va fi vorba de o normalitate cu care nu am fost obișnuiți.

psiholog pr. Cristian SANDU

cabinet de psihologie autorizat

e-mail: psih.cristian.sandu@gmail.com

tel.: 0751.364.575

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.