SUPPLY CHAIN REACTION: CE-I DE FĂCUT? În opinia președintelui…

Nu o să ne oprim asupra crizei generate de COVID-19, dar trebuie să fim pregătiți pentru neprevăzut. Să reacționăm flexibil și agil. Pentru aceasta, avem, însă, nevoie de informații relevante privind trecutul, prezentul și…viitorul. Aceasta a fost invitația lansată de președinții ARILOG, cu ocazia primului eveniment online organizat de asociație.

Dialogul, de o oră și jumătate, purtat de cei 5 președinți ai Asociației Române de Logistică (ARILOG), care s-au aflat, în ultimii 15 ani, la conducerea asociației, fiecare în parte profesionist cu un cuvânt de spus în evoluția pieței autohtone de profil, a reprezentat o premieră.

Tema 1: DIGITALIZAREA

Are sens să luăm în calcul analiza unui subiect atât de pretențios, într-un moment în care pământul nu mai este stabil sub picioare? Depinde cum o faci… Oricum, s-ar putea ca, astăzi, să ai mai mult timp decât înainte. Atenție, însă, la capcane!

Viorel Leca director general Gebrüder Weiss România, a fost primul președinte român al ARILOG. A avut două mandate: în perioadele 2005-2007 și 2007-2009

„Digitalizarea nu trebuie văzută disjunct de modul de dezvoltare a pieței, în toți acești ani. La început, ținea strict de gestiunea operațiunilor în depozit sau a segmentului de transport. Părea un rău necesar”, își amintește Viorel Leca, director general Gebrüder Weiss Romania și primul președinte român al Asociație Române de Logistică, adăugând că, în acea perioadă, nimeni nu ajungea la convingerea că re prezintă o investiție care își va scoate banii. De fapt, de fiecare dată când se discuta despre bani, devenea o prioritate secundară. Între timp însă, piața s-a schimbat foarte mult, și dacă luăm în calcul, de exemplu, doar comerțul online, care a căpătat o pondere mult mai mare. „Digitalizarea nu putea fi făcută într-un mod artificial, la momentul respectiv, a fost nevoie de un proces de educare, pentru ca să se impună în mod firesc”, a opinat Viorel Leca.

Așa cum, de altfel, se întâmplă întotdeauna, totul s-a realizat în relație directă cu solicitările venite din partea clienților.

Iar perioadele de criză, precum cea pe care o traversăm, nu lucrează decât ca un accelerator al acestui proces.

„Sunt convins că viitorul înseamnă digitalizare”, este, de asemenea, de părere Dragoș Gelețu, advisory board KLG Europe Logistics și președinte ARILOG în perioada 2011-2013. „Procesul de digitalizare nu a început acum. Vorbim despre inteligență artificială inclusiv din anii ‘50. Iar cu privire la modul în care va afecta întregul supply chain, trebuie să realizăm o clasificare. Vorbim de date analitice, de senzori de înaltă performanță, de robotică avansată, de realitate augmentată, de trasabilitate, de sisteme de supraveghere și de recunoaștere a feței. Până la urmă, digitalizarea aduce în prim plan viteza, costul și acuratețea. Iar în zona de supply chain, cu toții ne dorim viteză ridicată și costuri reduse.”

Dragoș Gelețu advisory board KLG Europe Logistics, președinte ARILOG în perioada 2011-2013

În opinia lui Dragoș Gelețu, în această perioadă afectată de COVID-19, incertitudinea a devenit o constantă.

Tehnologia digitală poate deveni, astăzi, cu atât mai importantă, cu cât te poate ajuta să găsești puncte critice și să știi cum să acționezi.

Dacă, până acum, luam în calcul ris curi de inundații, incendii sau greve, în prezent, trebuie să ținem cont și de noul coronavirus.

Contextul pe care trebuie să îl luăm în calcul este unul complex, având ca element central resursa umană, încă de dinainte de începutul acestei crize.

Resursa umană și externalizarea, factori de digitalizare

„Problema noastră principală, înainte de aceste evenimente, era legată de resursa umană, care nu era suficientă și nici pregătită”, a observat Adriana Pălășan, managing partner Supply Chain Management Center și președintele ARILOG în exercițiu.

Adriana Pălășan managing partner Supply Chain Management Center, actualul președinte ARILOG

„Dificultatea cu care ajunsesem să găsim resursele umane necesare a reprezentat un factor accelerator pentru digitalizare. Iar acestuia i s-a adăugat tendința de outsourcing, care a generat nevoia de dezvoltare a unei plat forme de comunicare cu clienții”, a completat Viorel Leca.

Aceasta este situația în care, în toată această perioadă, în care a fost recomandată distanțarea fizică, furnizorii de produse IT au oferit mai multe posibilități de testare.

Idei de care e bine să ținem cont

• Putem profita de această perioadă pentru training și pentru a ne așeza procesele.

• România va avea de plătit o taxă mare, pentru că industria auto suferea deja de pe urma unei crize de produs. Din păcate, companiile din această zonă se află în situația în care nu pot lua decizii clare.

• Indiferent de anvergura companiei, digitalizarea trebuie să aducă un beneficiu clar pentru organizație. Iar beneficiul trebuie să fie palpabil.

• Panica face mult mai mult rău decât criza în sine.

Sisteme oferite, gratuit, spre testare

„În această perioadă, diverse companii au oferit, demo sau pe niveluri limitate de activitate, acces gratuit la toate programele lor, astfel încât fiecare a avut ocazia să testeze, ceea ce ajută în luarea deciziilor. Sunt mulți cei care au văzut, astfel, ce avantaje reale pot obține și și-au revizuit atitudinea vizavi de digitalizare”, a arătat Adriana Pălășan, menționând că, mai ales, în condițiile în care prețurile au scăzut pe acest segment, hotărârile sunt mai ușor de luat.

Rezistența există, încă. La fiecare nivel din companie. Iar acest lucru se întâmplă pentru că ne este teamă de transparență.

„Poate că, la nivelul factorilor de decizie, rezistența vizavi de digitalizare a scăzut, în ultimii ani, dar rezistența la implementarea anumitor sisteme nu s-a redus peste tot în organizație”, a completat Viorel Leca. „La nivelul Gebrüder Weiss, implementăm un sistem ETA (Estimated Time of Arrival), destinat clienților. Evident, există o perioadă de calibrare, dar, de fiecare dată, ne lovim de rezistență și de întrebarea dacă ne dorim, cu adevărat, o astfel de transparență, pentru că, dacă nu obții o bună calibrare, nu faci decât să te decredibilizezi. Însă aceasta este direcția în care trebuie să mergem”, a subliniat directorul general Gebrüder Weiss Romania.

Daniel Preda managing director al Toyota Material Handling Romania, presedinte ARILOG în perioadele 2015-2017 și 2017-2018

Daniel Preda, managing director al Toyota Material Handling Romania și președinte cu două mandate al ARILOG, observă, la rândul său, că au trecut deja 10 ani de când există pe piață sisteme care îți permit să știi, în fiecare moment, unde se află fiecare palet din fiecare camion, vehiculul poate transmite automat depozitului momentul în care ajunge, iar stivuitorul poate fi, de asemenea, alocat automat. „Nu sunt logistician, dar nu înțeleg de ce șoferul trebuie să sune, pentru a anunța că ajunge în 30 de minute, pentru ca o altă persoană să ia legătura cu depozitul și să i se transmită, ulterior, la ce poartă poate să tragă. Nu este necesar să dăm telefoane peste telefoane, în condițiile în care există sisteme care permit camionului să comunice cu depozitul și stivuitorul.”

Dar ritmul îl dă economia…

„Chiar dacă mentorii digitalizării spun că va veni cu pași repezi, noi știm că nu este chiar așa, pentru că ne lovim de asta. Sunt, în special, în această perioadă, numeroase limitări, care impun întâlnirea față în față. Se schimbă, însă, multe lucruri în supply chain și nu trebuie să ignorăm ceea ce cred cu tărie că va avea un impact extraordinar: digitalizarea, inteligența artificială și tot ceea ce urmează. 

Să luăm în calcul doar 3D Printing, care oferă posibilitatea să realizezi oricând componente și, inclusiv, produse finite oriunde în orice punct al supply chainului. Acest lucru va genera un impact major asupra transportului.

Sunt elemente de care trebuie să ții cont atunci când cartografiezi zona de risc și așezi semne de alarmă”, susține Dragoș Gelețu.

Și totuși… cum folosești digitalizarea?

Pentru că un lucru este clar. Te poate RIDICA sau… te poate DĂRÂMA. Din păcate, pentru companiile nepregătite va reprezenta un eșec total.

„Digitalizarea nu trebuie să fie, în sine, un subiect, ci o modalitate prin care să ne creștem eficiența, să evoluăm în ritm cu piața”, atrage atenția Daniel Preda.

Dar de unde vin capcanele?

Atenție, în primul rândd, la bazele de date.

„Nu poți automatiza niciun proces, dacă nu ai o bază de date curată, pe care să te poți baza și pe care să o poți folosi. Altfel, plătești mult pe automatizare și sisteme informatice pe care nu le poți utiliza și pe care nu le poți interfața, pentru că în tot acest lanț, cineva nu are baza de date corectă, și nu deține informația reală, așezată la momentul potrivit. De exemplu, faci track&trace pentru un camion, iar baza de date îți transmite un număr greșit”, a explicat Adriana Pălășan.

Altfel spus, dacă nu pui la punct lucrurile care țin de educație, de disciplină, nu poți automatiza nimic. Din păcate, problema acurateței informației nu este una locală, ci globală. „De 5-6 ani, există un standard de calitate ISO 8000 privind bazele de date. Nici măcar la nivel internațional nu este suficient de public astfel încât să fie căutat, iar la noi nici măcar nu s-a auzit de el”, a adăugat ea.

Romeo Dumitru, logistics manager Euroccoper și președinte ARILOG în perioada 2009-2011, a completat cu alți doi piloni care trebuie avuți în vedere, pentru ca procesul de digitalizare să aducă rezultatele dorite.

„Multe dintre eșecurile de implementare au avut ca motiv, pe lângă baza de date incorectă, două alte aspecte. În primul rând nu s-a realizat, anterior, o mapare a proceselor și, în al doilea rând, nu s-a căutat standardizarea.”

În momentul în care nu încerci ca, o dată cu digitalizarea, să și standardizezi, lucrurile o iau razna și devii mai ineficient.

Sunt elemente de care trebuie să se țină cont încă de dinainte de a începe procesul de digitalizare.

De unde trebuie începută digitalizarea?

„Lucrurile trebuie privite mai așezat, pentru că nu putem arde etape. Nu putem să sărim de la un depozit fără niciun sistem informatic, la roboți”, este de părere Viorel Leca. „Trebuie să înțele gem că, pentru ca un sistem informatic să funcționeze și să își demonstreze eficiența, este ne cesar să dispui de un ecosistem foarte bine pregătit. Procesele trebuie să fie mapate și respectate. Din păcate, modul în care se desfășoară comerțul, la nivel național, în ultimii ani, ridică probleme mari. De fiecare dată, ne lovim de target în ultima săptămână din lună, ceea ce forțează supply chainul, care este întins cu 200%. Pe de altă parte, Black Friday generează creșteri cu 200, 300, 500%, în timp ce, chiar dacă în anumite cazuri au fost implementate în depozitele centrale sisteme cu sloturi, ele nu se respectă, pentru că întotdeauna există priorități… iar perioada de așteptare a camioanelor este extrem de lungă.”

În opinia directorul ui general Gebrüder Weiss Romania, niciun sistem nu o să permită o digitalizare corectă, dacă procesele nu sunt LEAN. Aici apare un factor de rezistență, care vine din esența noastră, pentru că LEAN înseamnă disciplină, procese clare, recurente și respectate cu strictețe. Iar noi, românii, nu suntem disciplinați, suntem, mai degrabă, construiți să improvizăm.

Dar atunci când iei în calcul toate aceste variabile, ai șansa să le gestionezi, astfel încât procesul de digitalizare să își atingă scopul.

Mai sunt și alte informații pe care piața le deține deja. „S-au făcut teste în depozit și au ieșit în evidență câteva aspecte. Unul este prețul, care devine inac ceptabil, în condițiile în care nu are nimeni, în România, proiecte suficient de mari, astfel încât să permită economie de scală. Un al doilea aspect ține de roboții disponibili în România pentru picking, care nu au dezvoltat partea de prindere a produselor atât de bine, astfel încât să poată prinde orice fel de produs”, a explicat Romeo Dumitru.

Dar această criză, ca orice alta, grăbește progresul. „Orice revoluție industrială este impulsionată, atunci când apare o criză. Traversăm o criză epidemiologică și ne așteaptă, cu certitudine, una economică”, a atras, de asemenea, atenția logistics managerul Euroccoper.

Tema 2: percepția PIEȚEI în acest moment

„Economia României este una destul de volatilă. Sunt companii care trec mai bine prin această perioadă și companii care se confruntă cu probleme mai mari. Iar unul dintre motivele pentru care nu suntem pregătiți ține de faptul că s-au ars niște etape. Nu avem experiențe de maturizare, care să ajute compania să ia deciziile rapid și simplu. Iar, peste aceasta, vine și tendința de schimbare tehnologică, tendință care nu te ajută să te maturizezi”, a apreciat Adriana Pălășan.

Totuși, perioada de lockdown a permis crearea de rutine noi și unele companii au avut curajul să folosească această pauză.

„Medical, s-a dovedit că îți însușești orice rutină în 66 de zile. Am avut mai mult decât atât. Ce am făcut în această perioadă? Cei care au avut curajul, au ales să se pregătească pentru ceea ce va veni. Spartanii aveau o vorbă, cine transpiră cel mai mult atunci când se antrenează, nu mai sângerează în luptă. Am purtat discuții cu echipa KLG și cu toții am fost de acord că avem nevoie de training. Iar aceste 3 luni au fost potrivite. Am ales să transpirăm în training pentru că, mâine, o să curgă mult sânge în luptă. De asemenea, a fost o perioadă în care au putut fi dezvoltate proiecte noi, pentru care nu a existat timp până acum. Știu că a fost greu, că putem pierde bani, dar aș fi investit mai mult în oameni, aș fi făcut programe de pregătire, inclusiv online. Ne pregătim, pentru că mâine ieșim în piață”, este îndemnul transmis de Dragoș Gelețu.

Romeo Dumitru logistics manager Euroccoper, președinte al ARILOG în perioada 2009-2011

Un lucru este clar. Nu o să fie deloc ușor! Din păcate, însă, în piață, există lipsă de perspectivă și pregătire în avans, după cum observă Romeo Dumitru. „Personal, estimez 3 efecte generate de situația actuală. În primul rând, transporturile au fost lovite foarte puternic, ceea ce poate genera două scenarii. Unul presupune închiderea multor operatori de transport, ceea ce va genera o lipsă de capacitate și, automat, majorarea tarifelor. Cel de-al doilea scenariu este unul mai optimist, în care cărăușii rezistă și vom putea trece mai ușor peste acest hop. Oricum, trebuie să fim pregătiți pentru scenariul pesimist.

Al doilea mare efect ține de lipsa de lichiditate de care ne vom lovi, în următoarele luni.

În al treilea rând, trebuie să ținem cont de faptul că zona automotive reprezintă o parte foarte importantă din economia românească și se afla în dificultate încă de dinainte de pandemia COVID-19. În calcul trebuie luat, în paralel, și trendul de relocare a anumitor activități din China, care pare să se cristalizeze. Ar putea reprezenta o mare oportunitate.”

O criză nu este mai scurtă de doi ani

Nu uitați, însă, după cum atrage atenția și președintele ARILOG în exercițiu, orice criză durează cel puțin 2 ani. Iar, în toată această perioadă, trebuie să acționăm. „Mulți sunt cei care se așteaptă ca, în perioada viitoare, să ne revenim. În opinia mea, nu trebuie să rămânem în expectativă. Fie care trebuie să discute cât mai mult cu partenerii aflați în supply chain, în aval sau amonte, pentru a-și coordona strategiile”, este de părere Viorel Leca.

Altfel spus, este indicat ca logisticienii să știe dacă tendința clienților va fi de a mări stocurile (pentru a pregăti depozitele) sau dacă se vor folosi, în continuare, sistemele just in time sau just in sequence, ceea ce presupune adaptarea soluțiilor de transport. „Probabil că zona de strategie se va schimba, iar noi, ca logisticieni, trebuie să o anticipăm”, a subliniat directorul general Gebruder Weiss Romania.

Dar, până la urmă, după cum spunea John Lennon, pe care Dragoș Gelețu îl citează cu mare plăcere, „… totul va fi bine în final. Dacă nu este bine, în seamnă că nu este sfârșitul”.

Meda IORDAN

meda.iordan@ziuacargo.com 

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.