PRODUCȚIA începe să pompeze oxigen TRANSPORTURILOR

Vin semnale bune din partea investitorilor germani, care au repornit activitatea și, chiar dacă nu ne putem aștepta la creșteri spectaculoase ale producției, tendința este una pozitivă și ar trebui să ofere o ușoară gură de oxigen sectorului de transport.

Dragoș Anastasiu

Membrii Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK Romania), în cea mai mare parte mari producători din zona automotive, au repornit motoarele, angrenându-se într-o creștere treptată a activității, potrivit lui Dragoș Anastasiu, președintele AHK Romania. „Trebuie să ținem cont de faptul că membrii Camerei sunt companii mari, care au puse la punct sisteme de management al crizei și de continuitate, dispunând de resurse în acest sens”, ne-a explicat Dragoș Anastasiu, precizând că trebuie să ținem cont inclusiv de faptul că industria auto se afla într-o perioadă de declin încă dinainte de declararea pandemiei.

Marii producători auto s-au confruntat cu perioade de 4-6 săptămâni în care au închis porțile, ceea ce a generat consecințe în lanțul de aprovizionare.

„În România, unde se produc multe piese de schimb și subansamble, care, ulterior, sunt exportate, în mare parte, în Germania, pauza în producție a fost de 4-8 săptămâni. Dar, încet-încet, producția se reia. Bineînțeles, nimic nu se va întâmpla peste noapte.” Președintele AHK România a ținut să sublinieze că, în toată această perioadă, a putut observa o preocupare drastică privind măsurile de igienă.

Relocarea producției… doar pe termen lung

Dragoș Anastasiu a menționat că subiectul relocării producției, la nivel internațional, a fost discutat la nivelul boardului (unde sunt prezente companii precum Continental, Bosch, Siemens, Rewe sau Draxlmaier). „Nu aș putea spune că am văzut un optimism debordant. Trebuie să ținem cont de mai multe aspecte. În primul rând, decizia de a pleca cu producția din Asia este una dificilă, pentru că, în mare parte, acolo se produce pentru Asia, iar, în acest context, s-ar putea să asistăm la relocări în Asia, dintr-o regiune în alta. Pe de altă parte, astfel de decizii nu se iau peste noapte și nici nu se implementează foarte repede. Altfel spus, sunt hotărâri care, dacă se vor lua, vor fi implementate peste 2-3 ani, probabil. În al doilea rând, presupunând că producția este relocată către o țară din UE, se pune întrebarea dacă România se califică la acest capitol.”

Dragoș Anastasiu, președintele AHK România: „Pentru atragerea de investiții, putem vorbi despre un fel de coadă de așteptare, formată atât din țări din UE, cât și din țări din afara Uniunii. Mă tem că România nu se află în pole position.”

În fundamentarea unei astfel de decizii, investitorii iau în calcul atât evoluția statului respectiv din punct de vedere economic, în ultimii 5 ani, cât și reacțiile autorităților, inclusiv în perioade de criză. „Sunt multe elemente care contează, într-o hotărâre de acest gen. Alte țări fac deja demersuri concrete, în ultimele 2-3 luni. Noi părem că avem alte preocupări, mai degrabă locale. Atitudinea ar trebui schimbată dacă vrem să avem o șansă. Din păcate nu sunt foarte optimist în ceea ce privește acest capitol”, a apreciat Dragoș Anastasiu, subliniind că AHK Romania și-a exprimat disponibilitatea de a acționa în această direcție, dar se așteaptă încă planurile concrete ale autorităților.

Kurzarbeit, o șansă pentru România

Aplicarea modelului german de muncă flexibilă, Kurzarbeit, ar putea reprezenta un pas esențial înainte, atât pentru economia românească lovită de criză, cât și în vederea atragerii de investiții noi. Propunerea formulată de AHK România a fost, de altfel, preluată de întregul mediu de afaceri autohton.

Legea care reglementează conceptul de Kurzarbeit are 100 de ani de existență, dovedindu-și succesul în toată perioada scursă de la momentul adoptării, iar principul a fost preluat, în mai multe variante de aplicare, în 15 țări europene, fiind, recent, propus inclusiv de Comisia Europeană. „Ne aflăm în fața unei premiere naționale, atât patronatele cât și sindicatele sunt de acord asupra importanței aplicării acestui principiu de acțiune”, a subliniat Dragoș Anastasiu. Autoritățile nu oferiseră, însă, niciun răspuns privind adoptarea unei astfel de măsuri până la închiderea ediției.

Concret, lucrul cu timp redus, sau Kurzarbeit, presupune un parteneriat între angajatori, stat și salariați, cu avantaje pentru toate părțile implicate.

Salariații își păstrează contractele de muncă și pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaților, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar statul contribuie, în multe cazuri, cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de șomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii și evită concedierile. În afară de asta, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici și mijlocii să iasă cu bine din această criză, conform AHK Romania.

„Acest model este unul în care fiecare suferă puțin, atât angajatorul și angajatul, cât și statul. Alternativa este cea în care unii să sufere mai mult. Kurzarbeit este un model de solidaritate și de flexibiliate. Ce ne putem dori mai mult?!”, a concluzionat președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

Meda IORDAN

meda.iordan@ziuacargo.com

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.